m-am mutat

pentru că acei de la google sunt nerușinați și mi-ai blocat blogul pentru mai mult de o săptămână eu m-am mutat de aici

în 3-2-1 vei fi rederecționat spre blogul nou

vineri, 8 august 2008

vaccinul contra febrei galbene sau marele meu shoc


plec in tarile calde
iar daca mergi in tarile calde trebuie sa te vaccinezi
vaccinarea la noi se face la spitalul republican
despre cum e la spitalul republicam am mai scris aici si aici si aici
de data asta insa ma mers la policlinica spitalului
inainte sa faci vaccinul contra febrei galbene trebuie sa treci pe la seful sectiei si pe la alergolog
care ambii nu au vrut sa-mi permita sa plec si sa ma vaccinez
si daca cu doamna din cabinetul cu tablitsa "alergolog" discutia mea a fost scurta
atuci seful cu sectiei am avut o disputa de mai lunga durata, motivul impus este unul clar:diabeticii nu pot primi acest vaccin
-bine dar oricum plec, am zis
desi in acelasi timp senzatia ca imi pun viata in pericol in amlele cazuri nu ma parasea...
imagini in fata ochilor cu finaluri diferite se perindau


atunci domnul(un tip f cumsecade) a sunat pe telefoane si telefoane pana a ajuns la minister si a aflat ca in cazul meu se permite vaccinarea(nu voi intra in aspecte medicale)
a umrat o scurta vizita cu urechile astupate la doamna din cabinetul cu tablitsa "alergolog" dupa care mi-am luat doza de vaccin(minus 150 lei appropo)

in concluzie:
traim intr-o tara de cac...raha...hm.. intr-o tara foarte stranie daca ne uimim atunci cand intilnim oameni ce isi fac lucrul ASA CUM TREBUIE fara sa fie mituiti... e o chestie apoape de "bun simts" sa se ceara mita, sau sa se dea
sau sa faci totul prin "cumatrie"
nimeni si nimic nu mai vrea sa lucreze asa cum TREBUIE
ei...aprope nimeni:)
ce sa zic??multumesc draga doctor ca mai exista oameni ca tine

over and out

2 comentarii:

  1. oamenii isi faceau griji pentru sanatateata :)asta mai rar se intampla

    RăspundețiȘtergere
  2. hm..sau pentru mine sau pentru diploma isi faceau griji eu asa si nu am inteles:)

    RăspundețiȘtergere

text © Nicolae Apostu