m-am mutat

pentru că acei de la google sunt nerușinați și mi-ai blocat blogul pentru mai mult de o săptămână eu m-am mutat de aici

în 3-2-1 vei fi rederecționat spre blogul nou

sâmbătă, 5 iunie 2010

la stat? or la şezut?


amuş mai provoc nişte revolte...

pe scurt
cine are prieteni, părinţi, amante/amanţi etc. care lucrează "la stat"?

ce aţi observat caracteristic pentru ei toţi?

vă zic ce am văzut eu: incapacitatea şi nedorinţa de a sta 3 secunde peste program sau a depune 1 efort în plus. aiuresc? ba nu. idea de fi în birou după ora X la care se termină ziua de lucru pentru ei e un calvar: testat, confirmat!

şi nu afirm că ar fi problema celor angajaţi. mai degrabă a angajatorului. sistemul de management administrare în continuare e cel socia... cel moştenit de ani, prin urmare de la ministere până la Moldova Gaz majoritatea funcţionarilor nu îşi iubesc job-ul, iar de aici şi tot ce urmează
trebuie de schimbat ceva, peştele de la cap se strică se schimbă

15 comentarii:

  1. iti zic eu de ce .... pentru ca mai intii de toate sunt platiti atit de mizer (in majoritatea cazurilor )in cit ei nici in timpul orelor de munca nu prea ar sta acolo.... alta este sresul provocat de birocratie ...sefi peste sefi...verificare peste verificare .....etc. mai pui ca si sefii sunt diferiti ...unii nu dau voie sa bei ceai pe parcursul zilei....altii sa utilizezi calculatorul sa citesti macar stirile ..numai in scopuri de serviciu.... mai sunt birfe...vorbe....galagie...mutli oameni nemultumiti .....multi care se pling de soarta...etc....etc....ohohohoh cite motive sunt pentru ca sa explici ceea ce ai scris tu mai sus ...nici nu iti imaginezi

    RăspundețiȘtergere
  2. shtiu eu un om caruia yi place munca sa la stat... mama mea, care e o exceptie, de fapt

    RăspundețiȘtergere
  3. generalizezi, shtiu multzi oameni de stat care iubesc ceea ce fac shi stau mult peste program. ceea ce spui nu este valabil mai mult pentru functionari decit pentru oricare alt angajat

    RăspundețiȘtergere
  4. Dana:după cum am zis, nu angajatul dar angajatorul probabil de vină

    Anonim(nuş de ce presupun că Andrei): excepţiile fac ca totul să fie mai bine

    Artur: da generalizez, ba da este mai valabil pentru funcţionari decât pentru orice angajat, demostrat prin lucru în 2 companii "nu-de-stat"

    RăspundețiȘtergere
  5. numai vezi că ai noştri mai ştiu şi de aceasta - peştele de la cap se strică dar se curăţă de la coadă ;)

    RăspundețiȘtergere
  6. Nicu, da la stat ai lucrat de știi atît de bine? :)

    RăspundețiȘtergere
  7. nu am lucrat la stat
    dar am interacţionat cu lucrătorii "de buget" şi am destui cunoscuţi :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Nicu, nu știu... eu am lucrat oficial în două locuri la viața mea, dintre care o dată la stat. Păi, și într-o parte, și în alta, sunt oameni care vin și pleacă la fix, serios... și nici n-aș zice că e e mare diferența, adică... în cam aceeași proporție.. Dacă m-ai înțeles, că mi-e cam somn.. :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Am lucrat la stat un an jumate ştiu pe proprie piele ce şi cum se mănîncă, întradevăr este foarte greu. Lucrul pe care îl făceam era foarte interesant şi îl făceam cu plăcere, eram primul la lucru şi mă duceam printre ultimii în rînd cu şefii de derecţia , puneam suflet în ceea ce făceam, aveam salariul de 2000 lei şi pot să spun că lucram gratis, dar mă motivam, numai eu ştiu cum.... înţelegeam că e experienţă bună acumulez care mă va ajuta pe viitor şi că tre să am răbdare. Spui drept 90 % din funcţionari vin la 8 şi pleacă la 5 iar vineri nici nu au în plan de a depune efort doar cu gîndul la weekend că apoi să vină luni şi la fel să nu fac nimic prima jumate a zilei.
    O parte sunt foarte înrăiţi de salariile lor, din lipsă de bani sunt indispuşi de aici se încep certurile în famile şi tot aşa.
    Eu ca tînăr idealist eram mîndru că lucram la stat şi cînd am dat jurămîntul de funcţionar public aveam emoţii mari. Am fost demn de funcţia mea şi plus la asta respectam cu stricteţe conduita funcţionarului public ştiam că sunt aici pentru a servi poporului. Acordam atenţie şi consultaţie fiecărui agent economic şi aveam răbdare să îl ascult pînă la urmă. Am fost loial, imparţia şi exigent. Am trecut prin multe experienţe neplăcute şi cu şefii care o mare parte sint incompetenţi dar mă rog, sau alte cazuri tipice, dar nu m-am înrăit dar din contra am păstrat calmul. Pînă ce întro zi a parvenit o ofertă de la un agent economic cu care am avut o investigaţie, un caz, sigur cu salariu mai mare şi condiţii mai bune , doar din a doua oară l-am acceptat. Acum lucrez în privat.
    Şi îmi pare rău că tinerii ageri şi cu capacităţi mult nu se reţin la stat dar pleacă la privat şi la stat rămîn să lucrezi o bună parte nu vorbesc de toţi nişte........, care sunt faţa statului.
    Acum cînd am tangenţe în lucru cu careva autorităţi de stat sunt şocat în felul în care ei se comportă, cum răspund şi cum tergeversează toate procesele, dar oftez......
    Ştiu că nu pot face nimic acum să mă cert cu ei sau să le explic că nu e bine aşa.
    Dacă vrei să vezi schimbare în societate începe de la tine !

    RăspundețiȘtergere
  10. :) intereasant cum ne contrazicem şi aici în comentarii

    RăspundețiȘtergere
  11. nu am lucrat la stat
    dar am interacţionat cu lucrătorii "de buget" şi am destui cunoscuţi :)

    RăspundețiȘtergere
  12. Am lucrat la stat un an jumate ştiu pe proprie piele ce şi cum se mănîncă, întradevăr este foarte greu. Lucrul pe care îl făceam era foarte interesant şi îl făceam cu plăcere, eram primul la lucru şi mă duceam printre ultimii în rînd cu şefii de derecţia , puneam suflet în ceea ce făceam, aveam salariul de 2000 lei şi pot să spun că lucram gratis, dar mă motivam, numai eu ştiu cum.... înţelegeam că e experienţă bună acumulez care mă va ajuta pe viitor şi că tre să am răbdare. Spui drept 90 % din funcţionari vin la 8 şi pleacă la 5 iar vineri nici nu au în plan de a depune efort doar cu gîndul la weekend că apoi să vină luni şi la fel să nu fac nimic prima jumate a zilei.
    O parte sunt foarte înrăiţi de salariile lor, din lipsă de bani sunt indispuşi de aici se încep certurile în famile şi tot aşa.
    Eu ca tînăr idealist eram mîndru că lucram la stat şi cînd am dat jurămîntul de funcţionar public aveam emoţii mari. Am fost demn de funcţia mea şi plus la asta respectam cu stricteţe conduita funcţionarului public ştiam că sunt aici pentru a servi poporului. Acordam atenţie şi consultaţie fiecărui agent economic şi aveam răbdare să îl ascult pînă la urmă. Am fost loial, imparţia şi exigent. Am trecut prin multe experienţe neplăcute şi cu şefii care o mare parte sint incompetenţi dar mă rog, sau alte cazuri tipice, dar nu m-am înrăit dar din contra am păstrat calmul. Pînă ce întro zi a parvenit o ofertă de la un agent economic cu care am avut o investigaţie, un caz, sigur cu salariu mai mare şi condiţii mai bune , doar din a doua oară l-am acceptat. Acum lucrez în privat.
    Şi îmi pare rău că tinerii ageri şi cu capacităţi mult nu se reţin la stat dar pleacă la privat şi la stat rămîn să lucrezi o bună parte nu vorbesc de toţi nişte........, care sunt faţa statului.
    Acum cînd am tangenţe în lucru cu careva autorităţi de stat sunt şocat în felul în care ei se comportă, cum răspund şi cum tergeversează toate procesele, dar oftez......
    Ştiu că nu pot face nimic acum să mă cert cu ei sau să le explic că nu e bine aşa.
    Dacă vrei să vezi schimbare în societate începe de la tine !

    RăspundețiȘtergere
  13. Nicu, da la stat ai lucrat de știi atît de bine? :)

    RăspundețiȘtergere
  14. shtiu eu un om caruia yi place munca sa la stat... mama mea, care e o exceptie, de fapt

    RăspundețiȘtergere
  15. generalizezi, shtiu multzi oameni de stat care iubesc ceea ce fac shi stau mult peste program. ceea ce spui nu este valabil mai mult pentru functionari decit pentru oricare alt angajat

    RăspundețiȘtergere

text © Nicolae Apostu