la noi în ogradă trăiește un câine
de mulți ani
când eram mai micuț și purtam zilinic după mine cărțile la școală, iar sâmbăta-duminica eram afară cu băieții acesta era spaima ogrăzii, mai ales noaptea
negru fiind și cu un lătrat puternic băga în spaimă practic pe oricine
tremura de frica lui nu doar ograda noastră dar și toți vizitatorii acestia.
mă întreb acum de ce oare nu l-au prins pe atunci?
azi am ieșit după o pâine dimineața din casă
ploua
același câine deja cu peri suri pe bot și mult mai slab, udat de ploaie se îndreptă spre mine
fără latrăt,
dădea din coadă după o bucată de pâine
nu i-am dat nimic
îmi plac mai tare oamenii
sursa imgine
