scriam pe undeva pe aici despre faptul că cele mai multe dureri vin de la cei dragi, adevăr cunoscut de toți deci la laurii lui Arhimede nu pretindeam
dar mi-am pus întrebarea "de ce?" că în mod logic nu ar trebui să fie, însă dat fiind că a fost confirmat de mai mulți scriitori, jurnaliști, gânditori și...bloggeri(să mă ierte cei enumerați mai sus că am inclus în lista asta bloggerii dar asta e realitatea acum ei îs mai citiți decât coehlo)
apu odată pusă întrebarea am încercat să vin cu răspuns de bine-rău clar și logic
iaca ce a ieșit:
premisa: oamenii dragi prin prin definiție știu mai multe despre tine, tu ai așteptări mai mari față de ei și viceversa. e și normal nu? trebuie să fie cineva în cine ai încredere și cineva pe care ai putea să suni la 2 noaptea cu orice problemă
contextul: suntem brute sociale și interacționăm cu o mulțime de oameni, după calcule modeste eu cel puțin cu vreo 2000 interacționez sub o formă sau alta pe parcursul unei săptămâni, și asta încă e puțin. atunci când intri în contact cu alt homo sapiens în mod normal urmează un rezultat, pentru care se interprind acțiuni...pe scurt suntem supuși unor permanent transformări pentru a obține rezultatul dorit
legătura cauză-efect: avâd atâtea interacțiuni în mod normal poți da greș, premiditat sau nu dar poți spune ceva ce nu ar trebui, poți să uiți o dată importantă sau să întârzii. cine este cel mai afectat de aceste mici scăpări ale tale? exact cei care au cea mai mare încredere în tine. și orice dezamăgire e amplificată de dragostea care îți este purtată, noroc că oamenii au abilitatea să ierte
soluția: să înveți să trăiești fără să judeci
P.S. o întrebare de pe web: ce au fluturașii în stomac când se îndrăgostesc?
sursa imagine
