cetăţile din vechime erau punct de atracţie
nu pentru că aveau ziduri frumoase dar pentru ceea ce era după ziduri
pe vreme de război cetatea era cel mai bun sistem de protecţie(Ikar murise iar avioanele încă nu fusese încă inventate), se închideau toate porţile şi unica problemă era să ajungă provizii
războaiele deşi dese dar scurte permitea ca această formă de organizare/protecţie să existe
dar ce ar fi fost dacă cetatea se închidea pentru fiecare sol, vizitator sau călăreţ care trecea pe alături doar în vizită sau cu gânduri bune? ar fi ajuns porvizii?
fiecare din noi e o mică cetate, întrebarea e cât de mult şi pentru cine putem fi închişi
sursa imagine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu