i'm gonna miss it

Winter mood in images or I've learned something today...

today I've learned: there is always space to be better, and every feedback is valuable and..watch your mouth people hear what they hear not what u say:)

MCP at 21

my first position in a board(local, national it doesn't matter)???MCP:)

have you heard about Brodie? the guy that got to be the PAI in 4 years?

do you know him?

well then tell him that I'm coming for his crown

how was it?

the day started with: do u have emotions?-no

afterwards it was interesting

i got to talk to Andrei more than in 2 years in AIESEC-good

afterwards..expectation, counting the votes...coming in...making the speech and making everyone wonder who won?-hard

and..the victory-a lot of water, on me, a MCP shower...

from now on a lot of work to do and to put on

and: Boland I'm coming for your crown!

over and out for today

Oameni pe care i-am conuscut in spital: epizodul 4 domnul Sergiu

M-am internat din nou

de data asta pentru o verificare de rutina si pentru ca sa-mi preatesc documentele pentru CEMV(ca sa nu bat mult timp capul e comisia care-ti da grad de invaliditate...)

ok e acelasi spital aceiasi pereti numai ca de data asta nu sunt dupa coma...Sunt ok..desi nitel obosit dar..ok:)

Bun am ales de data asta un alt salon, mai mic, plus ca salonul in care statusem era deja fara frigider(mhm mai stiu unde l-au pus??poate in vre-un apartament de infirmiera?:))

Aveam doar un coleg de camera, cand am intrat era sub picuratoare

Mai tirziu am facut cunostinta: domnu Sergiu de undeva de la sudul Moldovei, are 32-17 de ani, a fost depistat cu diabet acum 10 ani in urma, pe atunci lucra la politie, dar a fost nevoit sa lese serviciul din cuza maladiei.

In fine din cate am aflat a reusit sa se dezamageasca foarte mult in oameni atita timp cat lucra la politie. Mi-a povestiti o istorie de la care singele in vene nitel se racorea...

"Pe timpuri cand inca lucara la politie prinsese cu colegii sai un tip care era suspectat de omor. La interogatoriu se aratasse a fi total nevinovat, zicea ca nu facuse nimic, si parea a fi adevarat, cel putin domnul Sergiu zicea ca il crezuse. Pina intr-un moment, moment in care tipul a reusit sa insface pistolul si a incerce sa-l omoare, noroc ca a fost salvat de colegi."

Dupa asa istorioare...cam iti e frica

Acum dupa ce parasise serviciul unicul lui inamic era glicemia, nu urmarea dupa sine asa cum se cuvine la inceputul bolii si avea probleme cu mai multe sisteme din organizm... In fine, era si barbat nu? Si toate responsabilitatile si le asuma clar:)

Mi-a mai ramas in memorie un alt eveniment: cand au intrat la noi in camera 2 doctori si un grup de studente de la medicina(hm viitorii endocrionologi toti sunt fete, m-am gandit inca atunci) eu am reactionat normal: le-am povestit ce si cum, de unde pina aunde am fost depistat cu diabet nitel din istoria bolii(ma simteam ca un exponat de muzeu ceva, un exponat dupa care trebuie sa notezi ceea ce el zice). El se emotionase f mult, transpirase si era evident ca se incomodeaza. Uite asa coleg emotiv am avut eu pentru primele 3 zile de a 2-a sedere in spital.

Ulterior a plecat acasa, la 2 copii si o sotie:)

sper sa fie bine

over and out

copy/paste

Noi cei care stim...
Nascuti la inceputul anilor 70-80, vedem acum in
anul 2007 cum casa parintilor
nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in
jur de 50 de ani.Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici
despre razboaie
sangeroase, dar avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva o data. Suntem ultima generatie care a jucat "Ascunselea" ,"Castel", "Ratele sivanatorii", "Tara, tara! Vrem ostasi","Prinsea","Sticluta cu otrava", "Pac Pac", "Hotii si vardistii", ultimii care au strigat "Un doi treila perete stai", ultimii care au folosit telefoanele
cu fise, darprimii care am facut petreceri video (inchiriam un video si stateam sane uitam la filme2 zile inchisi in casa), primii care am vazut desene
animate color, primii care am renuntat la casete audiosi le-am
inlocuit cu CD-uri.Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la
turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca.Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste
grile la admitere.Noi am fost ultimii "Soimi ai Patriei" si ultimii "Pioneri".La gradinita am invatat poezii in romaneste,nu in engleza... Si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPYBIRTHDAY la aniversari.Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills ,Melrose Place , Twin Peaks, Dallas .. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor. Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si
abia asteptam sa vina si lanoi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe
cu apa.Intre
timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane
umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap neprovocau
pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem lascoala.Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJBobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys, si Take That, si inca nu auzisem de manele singurele
melodii de joc
fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii,dar toti dansam!Dar spre deosebire de copiii dinziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears.Am citit "Licurici", "Pif", Ciresarii, si am baut Cicosi Zmeurata si nis-a parut ceva extraordinar cand au aparut primele
sucuri "de la TEC" fara sa ne fie teama ca "au prea multe E-uri", iar lascoala beamtoataclasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi.Noi am baut prima Coca-Colala sticla si am descoperit internetul. Noi nu ne dadeam bip-uri, ne
fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surroundsystem, taceamtoti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendosau Playstationci jocuri tetris de care ne plictiseamla o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf. Abia asteptam la
chefuri sa jucam"Fantanita", sau "Flori, fete sau baieti", sau "Adevarsau Provocare",sau orice ne dadea un pretext sa "pupam pe gura" pe cine "iubeam".Noi suntem cei care inca au mai "cerut prietenia",care inca roseam la
cuvantul "sex", care dadeam cu banul care sa intre infarmacie sa
cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam
in capul colegilor, care am completat mii de oracole,sperand ca
persoana iubita va citi acolo unde scrie "De cine itiplace?" ca neplace de el/ea.Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta
fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune
speciale in
masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care necadeau din gresealape jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de
copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu
toti cainii si
toate pisicile din cartier, nu am tinut cont de cate
lipide si glucide
mancam, parintii nostri nu au "child proof the house", ne-au trimis sa
cumparam bere si vin de la alimentara, si cate unpachet de tigari dela tutungerie.Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am fost
martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuricu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe AndreeaEsca la ProTV,noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea"Feriti-va de magarus".Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de "first-timers" ...

My first non-AIESEC training:)

here it is! my first non-AIESEC training

a great feeling: my first step towards my future career

the training was for another ONG, the big difference: age

those people were clearly older than me and my co-trainer...

oh haven't i introduced him yet? it's Pavel, who else(especially being given the fact that Eugen is in Ukraine but i feel much more comfortable in doing trainings with Pavel than Eugen so anyways it would be him:)

in training field we are like O'Neil and Briant, like Morientes and Raul: it depends on what sport do u like the most:)

so..the training, it was a Team Building(yeah what else it could be?), a 7 hour TB oh my GOD that was long but interesting

the biggest pleasure was to hear that all the objectives set were achieved..so..a new beginning a new success:)

over and out for today

Lupta pentru un loc sub soare

e caraghios cum floarea soarelui isi suceste gatul numai pentru a fi cu fatsa la astru... in loc sa fie mereu cu capul demn in sus si atunci razle vor veni permanent spre ea

asa si oamenii, atunci cand simt cum puterea(pe care nu o meritau) incepe sa se indeparteze, cum nisipul de aur care candva parea infinit incepe sa se strecoare printre degete si isi vad minele murdare pina la cot in murdarie si porciile pe care le-au facut incep sa se teama...

incepem in mod disperat sa caute aliati la fel de speriati ca noi

incepem sa-i invinuim pe toti din jurul nostru ca ei sunt prosti, nesimtiti, nedestonici...

imi aduc amminte o situatie...selectionata Romaninei anul 2000, antrenorul da un indiciu echipei, Hagi il da pe altul, echipa joaca cum zice Hagi...si castiga

ulterior cand Hagi a plecat s-au schimbat vreo 5 antrenori pina Romania a inceput iarasi sa castice...poate e doar o coincidenta

oamenii sunt slabi, nici nu-ti face placere sa intri in concurenta cu ei, complexele si simmtul imperfectiunii pe care il are poporul nostru ii dau de gol

devin agresivi, devin nesiguri, fac campanii, se caca unul pe altul pe la spate..or in sfirsit isi arata fata adevarata?

offfff de-ar trece odata perioada asta:(

over and out for today

mi-e mila

New Horizons-afterparty

The power of matrix:)))
Moldo-Polish friendship in Ukraine
Leaders of Today session
Moldo-Polish friendship in Ukraine
The best faci team!

well THAT WAS A BIG conference

with big problems( delay in 3 ours, shitty trainers from companies, evaluation untill 3.00 and after them preparation for the next day)
with a big Moldavian delegation: 12 persons
with a great FACI team on Leadership track(sorry for others it's just that we were really the best:P)
with the beauties girls from Moldova(everyone accepted that)
with loooots of new friends
what will i remember?
logical problems until 3 o clock
the feeling of being an international faci-different really
great people I've meet
and the fact that I'm proud to be n AIESEC Moldova just because we created a relay strong organization with a good organizational culture


personal impression: i enjoyed he new way of doing trainings, i was happy to spend my time with the delegates and faci
and a lot of other thongs that cannot be expressed by this words
just one more to say: BEEN THERE DONE THAT!



thank you
over and out

New Board in Balti

it was a dream

the idea appeared in 2006

a lot of work putted in...

a couple of generations that had to work on that

but now it's reality

AIESEC Balti ahs an EB

congragelations..gm..whom i should congratulate

probably myself, as well as Pavel and Eugen that worked on that project

Tania, and the whole EB of AIESEC Moldova...

and..AIESEC Blati, now you guys are on your own

good luck and take care:)

that's a great day for everyone

over and out for that post

plecarile... or, in alta parte e mai bine??

ma gandeam la oamenii care pleaca din tara

cunosc foarte aproape cel putin 2 persoane careau fost plecatre

la studii

legal

si s-au imbolnavit

is doresc nespus sa plece iar s afaca masteru

sa mai faca un an de universitate

cautaoportunitati, nebunii

legale,ilegal

work and travel

prieteni

rude

amici

sa plec

vreau inapoi

InApOiiiiiiiiiiiiii!!!!!!!!!!

mde...

since mi-e cam lehamite de ei:)

de ce??mhm probabil pentru ca am ratat recent propria sansa de a pleca..nu am aplicat pentru muskie

yep..puteti zice ce vreti dar nu am facut-o..numiti-ma ratat, prost, pierde-vara

apropo stiam ca am multe sanse sa iau acest program dar..nu am aplicat

bineinteles erau multe motive reale si f bine intemeiate de e nu am facut-o.dar in mare parte cred ca nu am vrut:)

iar cei ce ro sa plece..sau au plecat si nu mai revin(si sora mea printre ei apropo doctor in stiinte in SUA ce tare suna...hm ma simt iarasi un ratat)

pai cei ce vor sa plece..zic ca se vor intoarce si eu ii cred cel putin pe prietenii mei ii cred

dar sa stiti ca se creeaza o noua patura de tineret..

tineretul care vrea sa ramaina si sa aduca o schimbare aici in tara

acel care crede si stie ca poate sa faca mai bine

si nu e patriotism de ala orb cand te sui pe un scau si iti imaginezi ca esti Stefan cel Mare, cu un bats-sabie in mina, ca pe timpuri-la bunica

nu

un patriotism intemeiat pe gandire rationala

pe analiza oportunitatilor existente aici in tara

dindu-ti seama de potentialul tarii-vecine-cu-uniunea-europeana realizezi ca AICI vei fi acasa

si aici iti vei face primul milion(desi nici pe departe un obiectiv cu adevarat valoros in ochii mei)

so..nu fii un patriot imputit care nu stie ce face in tara asta si ramane doar pentru ca nu are rude in italia(sau ar trebui sa zic la italia cum zice toata moldova?)

fii cugetat catareste-ti oportunitatile si ia decizia

cam atit pe azi noaptea

over and out

el' concurenta

nascut in sfirsit de iarna

4 kg 500 grame-un adevarat luptator, nici nu a vrut sa fie nascut ca altii

cand am crescut nu mi-a fost niciodata frica de competitie

prima bataie am avut-o la gradinita

intodeauna vroiam sa fiu primul

daca vor fi 3 nunti intr-o zi a mea va fi cea mai frumoasa

daca exista cea mai frumoasa fata pe lume acum ea e cu mine

daca exista un obiectiv de neatins..dati-mi-l mie

nu fumez de asta uneori nervii ma doboara..poate ar trebui ceva..pastile, numai nu droguri nu mi se poate

el se dezamageste usor in oameni, vrea toti s afie peste asteptarile lui

sa fi mai buni, mai onesti, mai responsabili, sa fie un exmeplu

sa aiba cu cine sa lupte pe cine sa invinga...

cum zice cineva: "nota pentru mine: take it easy"

hm...si uneori e pacat ca nu fumez...

imi placea sportul

acolo puteam fi eu insumi, pina la ultima picatura, pina la urma doar pentru a marca

in viata nu e asa, trebuie sa fii politicos, sa ai grija sa nu ranesti

sa te gandesti la popularitate

de parca asta el vrea?popularitate?

cei care kistiga sunt cei mai tari nu?

iar cu valorile cum ramane?

ce vor zice copii cand vor afla ca ai tradat un prieten ca sa iti faci 10?

murdarie....

de retinut:viata e ceea ce tu faci din ea nu lasa pe nimeni sa te conduca

trebuie sa-i faci sa creada

si nu uita de nota...

aberatii, de ce oamenii abereaza?

de ce oamenii tin minte umbrele nesemnificative a trecutului sau de ce ne gasim idoli

de ce vrem ca cineva sa ne urmeze si ii urmam noi pe altii??

nu el nu ar fi multumit de as intrebari! un bataus nu-si pune asa intrebari

mergi si invingi...

daca ar fi 3 nunti intr-o zi a mea ar fi cea mai frumoasa

daca exista cea mai frumoasa fata pe lume atunci acum ea e cu mine

nu mai exista obiective de neatins..le-am cucerit pe toate

everestul? e acolo jos

XXXXXXX

nush de ce azi mi-am adus aminte de ea..???????
am cunoscut-o in clasa a 10-a...
daca ar fi sa enumar toti baietii care o placeau as enumara cred jumate de scoala?(restul inca nu o cunusteau)
mde..era plina de vino-ncoace..
ma invitase cu pretextul de a ne pregati de o lucrare la chimie..mhm..oricum am dat-o pe 9:))))
ok cine era .......?
as pune-o intr-un rand cu oamenii care au avut vre-un impact in viata mea..
in orice caz dupa 3 luni de prietenie(anume asa nimic mai mult) am invatat sa am imunitate de fetele FRUMOASE ceea ce m-a ajtat pe viitor (nu ca au inceput sa imi displaca fetele frumoase dar stiam cum sa-mi stapinesc simpatia si sa analizez mult mai profund decat sini-fatsa-fund-picioare)
in fine...
imi placea sa petrec timpul cu ea pentru ca imi oferea o senzatie de protejator(un fel de frate mai mare daca vreti), discutam multe..ptractic ii cunosteam toate istoriile din copilarie(ea pe ale mele mai putin-intodeauna am fost un tip mai inkis in ceea ce tine de trecut)
ulterior si-a gasit prieten: probabil atunci am inteles ca imi vin mai usor sa pun umarul pentru suport in caz de necesitate decat sa ma bucur pentru succesele altora..am aflat si am lucrat mult ulterior la acest capitol..imi pare ca acum e mai bine:)
desi nush pe cat de mult e in stare sa fie implicata intr-o relatie, nu am sa uit niciodata cum m-am dezamagit prima data in prietenia noastra..ii suflase unei colege pe un baiat-ultumita acestui eveniment m-am reimpreetenit cu ......(dupa 2 ani de lipsa totala de comunicare) si m-am distantat de .....asa ca nu e nimic rau fara de bine
in fine plecase in alta tara
am revazut-o la balul de absolvire in clasa a 12-a(nush de ce eram sigur ca va veni era..in stilul ei probabil)
mi-a zis multe din ce a simtit si a trait epste ocean..
life is intresting
intilnesti oameni pe care ii stergi din memorie dar uneori ei reapar fara sa stii de ce
sper ca acum e bine:)

LTS II what was that?

LTS II 2007

i think one of the most successful conference from my professional point of view

Trainings- just perfect, from fun stuff like TB to the GCM all with great appreciation from the delegates(what is more important all the delegates with different background so that makes me even happier:-)

New team in Balti- come on these guys have beaten everyone in project simulation they are great one more + in my @ XP:)

R&R&M team last gala-perfect 100%

What else..the delegates..well i found some future @-esres in my vision(i know biased, but true)

What was bad about this conference?

as usually for my in any fall conference:(

personal relations

i felt like something was wrong in everything i did, in everything i said with my friends

i really hope it wasn't like that, but it was

the conference made me reevaluate some ideas and behaviours, made me analyse the way of approaching people

the conclusion is still the same: friendship is the most valuable gift that i ever had

still the approach is not the same..i think it made me different in every step I'll take in future

just sad 4 everything that happened

for no enough sleeping

for the 1/2 hour thing

for aggression

and involvement...

end and out

My AIESEC XP

Cei 3 de la Ciocana
My Conference Management:)
My First LTS
Freedom
The Best Team in the World

17.08.2005

just happy to share my life...

Oameni pe care i-am cunoscut in Spital: Epizodul 3"Vova"

incepusem sa ies in coridor nu doar pentru a merge la baie ci si pentru o plimbare, probabil nu voi uita nicicand coridoarele lungi ale Spitalului Republican. Inca nu mi se stabilizase glicemia in zilele alea, si tot cate 1,5 litri de picuratoare primeam dar deja simteam nevoia de a pleca acasa. Spitalul ma plictisea enorm, aveam 2 sarabtori ep zi: cand venea mama-dimineata si seara-cand venea Ana, venea si tata zilinic dar el era lipsit de darul de comunicare imi punea mereu aceleasi intrebari si nu staea mai mult de 20 minute. Am mai fost vizitat de colegii de grupa si de prieteni insa erau niste vizite parca din obligatie..desi ma bucuram nespus cand veneau. Incepusem sa maninc singur(fara sa ma hraneasca cineva cu lingurita), sa ma plimb(practic si sa merg ma reinvatam) asa ca eram spre bine..

Era ziua a 3-a sau a 4-a de cand eram internat in SCR cand venise Vova. Un baiat inalt, din sudul Moldovei, avea si el probleme cu teroida. Imi povestise ca mic fiind era f bolnavicios, si ca pe timpuri ii puneau picaturi in venele de la palme pentru ca cele de la cot erau prea necajite...hm in astfel de momente imi atingeam vina de la mana dreapta-tare ca piatra de la venula care statuse 4 zile in ea.

Vova avea 24 de ani, deci nefiid diferenta de virsta mare ne-am impreietenit destul de repede. Era un tip calm, si bine educat dar deja nitel dezamagit de realitatea din RM. Zicea ca este f greu sa-ti gasesti un job normal, nemaivorbind de ceva cu perspectiva de crestere, insa i-a mers si s-a angajat la politia fiscala(yep am prieteni acolo acum) ca administrator al retelei de calculatoare:).

Urma sa se casatoreasca in februarie 2007(daca nu gresesc pe 4) si in fiecare zi dupa ce dadea analizele si primea picuratorile pleca in oras in cautarea inelului de logodna pentru iubita sa(cele de casatorie trebuia sa le cupere in Belgorod la un juvaier cunoscut). In una din seri a venit f fericit, il intilnisem pe coridor cand o pereceam pe Ana pana la rutiera, cand m-am intors mi-a aratat inelul: din aur galben cu aur alb in centru, era simplu dar frumos. L-am felicitat.

Daca tot am adus vorba de vizite...

primul om cu care iesem afara dupa noua mea re-nastere fusese Janea- un prieten f bun de la antrenament, care venise sa ma vada cam in a 5-a zi a sederii si mi-a zis ca fostul capitan al echipei de juniori de polo nu poate sta in 4 pereti.Am mai fost vizitat in cateva randuri si de Andrei cu Mihai, f de treaba baieti, la prima lor vizita adormeam de plin ce eram cu calmante, dar m-au ajutat enorm si ei, mia ales la externare:). In penultima zi ma vizitase si cativa oameni din @. Cel mai straniu a fost ca din cei cu care am muncit un an intreg au fost doar Eugen, Pavel(care era si el dupa pneumonie),Doina si Inga(care mai fusese odata dar mi-a adus banane halal de asa cadou la dieta la care ma aflam:-)). In rest au fost daor oameni noi-Ana si Mihai(de fapt ei mai mai vizitasera), Sergiu, Iulea(eh ms de bomboane dar nu le-am mancat pana azi) si Alina pentru care eu in principiu nu ar trebui sa fi devenit un mare prieten dar carora, uitandu-ma acum la anul trecut le datorez multe. Momentul acesta nu am sa-l uit nicand, atunci in mare parte intesem quintesenta si adevarata fata a relatiilor in @, nu le voi comenta acum, posibil intr-un alt post...

_________________________________________________________

In ziua a 7-a am fost externat: cu glicemie normala, fara corpi cetonici in singe dar pus singur fata-in -fata cu o noua viata, o noua realitate: dura, nemiloasa; DAR VIU si cu o noua viziune asupra multor lucruri, obiceiuri si persoane

va urma....

"Oameni pe care i-am counioscut in spital"Epizodul 2:"Mos Gheorghe"

dupa 3 zile de Urgenta am fost trasferat la Spitalul Clinic Republican, unul din cei mai importanti pasi din viata mea(la fel de importanti ca si faptul ca m-am nascut sau am cunoscut-o pe Ana). De fapt acolo am invatat sa-mi condc viata in conditile noi de existenta, cu diete, injectii si alte chestii de genul asta....

Domnul Gheorghe

era unicul pacient din salonul in care am fost internat, un salon mare pentru 5 persoane, cu podul inalt si frigider in el(care apropo lucra atunci). Era de pe undeva de la nordul Moldovei. De vina de moldovan a carui mosi stramosi au trait la tara si el tot acolo traieste. Sincer sa fiu prima impresie despre el nu a fost tocmai reusita: ciorapi care puteau, nenea clar nu facuse dus de cand era internat(Spitalu Republican nu mai are apa calda in robinete de vreo 15 ani, totusi consider ca asta nu este un impediment in a te spala..desi nu toti impartasec opinia mea). Seara l-am servit cu ceva cartofi fierbiniti pe care ii adusese taica-meu si am mai vorbit, cu adevarat neam naiv Moldovenii, nu a fost foarte greu sa gasesc limba comuna cu el, chiar am simtit un fel de atasament special din partea lui.

Era nascut in anul 1961, a trait toata viata sa intr-acelasi sat, celibatar...avea o vie si lucrase la "colhoz" iar acum isi ducea singur gospodaria pe unde cu bine, pe unde il mai ajutau rudele. Se imbolnavise de teroida si cheltuise toate agonisirile pentru spital pentru ca nu era asigurat. Bietul om era disperat pentru ca nu intelegea cum asa, ii zic doctorii ca boala sa nu se trateaza, si ca toata viata va trebui sa urmeze un regim. L-am vazut fericit cu adevarat doar odata: ii venisera rudele in vizia, vreo 7 oameni, sora, copii ei, nepotul. Zimbea mereu:))dar cand au ramas "numai barbatii" la o vorba le-a recunoscut ca are ceva ce nu se trateaza, imi era mila de el atunci...

Ulterior si-a prelungit tratamentul pentru inca o saptamina, cand ma externam mai avea inca 3 zile de stat in spital dupa care urma sa plece in satucul sau, singur fata in fata cu maladia, si in incercare de a adopta modul de viata pe care i-l recomandau medicii, sper ca a reusit.

Aceasta fusese prima mea cunostinta de aproape cu provincia Moldovei, o cunostina care m-a facut mult mai tolerant la tot ce inseamna oameni din afara Chsinaului, si mi-a dat o viziune diferita decat cele cu care me confrutam pana atunci.

va urma..

Oameni pe care i-am cunoscut in Spital: Epizodul 1"Urgenta"

36 de ore de terapie intensiva luasera sfirsit..am fost adus in salon, primul lucru pe care il facusem am cerut slapii de la Andrei ca sa merg la baie..ma saturasem de "ratushca"

Andrei....

era un tip de vreo 22 de ani fusese ranit in piept cu o surubelinita si a fost adus la urgenta..mda plimbari in sectoarele periculoase a orasului. Ii fusese scos din piept cca. 1l. de sange inchegat si acum se simtea ok..Avea asa o dorinta enorma de viata, il tot vizitau prietenii si ii aduceai diferite sucuri,fructe,carnaturi:)) ceea ce era deosebit de greu pentru mine odata ce eram pe dieta grea:.Mde... tin minte ca se temea numai de una: sa nu afle parintii sai ca a fost atacat, ei erau la tara si credeau ca feciorul lor sta cuminte in bancile universitatii si invata:). Apropo slapii tot nu a lui erau..ii imprumutase

Tipul cu Ulcerul....

era al doilea personaj cu care am vorbit in spitale...Asta murise, cel putin la el in suflet era o pata neagra, mare, care umplea toata camera atunci cand el intra in ea. Ana imi spusese ca se temea de el cand il vedea, avea si de ce, mancarea lui: o multime de borcanase pe care le tinea pe calorifer ca sa fie calde dar nu le manca. Din stomac ii atarna un tub cu o manusa de chirurg pe capat in care se scurgea permanent sucul gastric, mergea in fiecare zi la pansament ca sa o schimbe, in fiecae zi acumula cca. jumate de manusa de suc gastric, cei care veneau in vizita incercau sa-l imbarbateze dar el tot cu gandul la moarte ramanea, asa mi s-a parut cel putin, mi se parea...

Cam asa trecusera primele mele 3 zile de spital(daca nu numaram terapia unde permanent eram drogat ca sa nu simt durerea intai si apoi ca sa nu fiu prea galagios:)). 3 zile intre viata si moarte reprezentata de cei 2 vecini, foarte simbolica perioada pentru mine, nush sper sa fie bine amandoi acum.

va urma...

beware AIESEC!!or why young leaders sould take care

i was just thinking about myself and my colleagues from AIESEC

1 person with diabetes

5 with stomach problems

1 with kidney

1 with anemia

1 with liver

several with bones(don't ask me what exactly i didn't understand)

people with lung problems that can't be already treated

everything "achieved" while being in AIESEC...

strange price...

and someone dares to ask me why i decided to go out after this year?

good night

Maturitate..

Ma gandeam azi la maturitate si stuff...cand oare m-am maturizat?Sau m-am maturizat eu oare?Desi nu as vrea sa fie asa(cine nu vrea sa fie copil vesnic?)ar fi trebuit sa se fi intimplat..21 de ani e si timpul:)

Pai cand s-a intimplat chestia?

¤cand mi-au divortat parintii? de fapt nici nu stiam ce se intimpla...nu prea imi aduc aminte cum era cand traiam impreuna..de mic mai mult cu bunica apoi cu mama..ma distram in orice circumstatne:)

¤cand am mers la scoala?no...nu prea cred, caci am mai fugarit mingea pe coridoarele scolii(hm..directorul nu era foarte fericit dupa), am tras fete de cosite si so on chestii de copil:)

¤cand am intrat in echipa de polo pe apa si am devenit capitanul reprezentativei tarii de juniori(mama ce mai suna!!!!) nici atunci..imi fugaream colegii pe coridoare cand aia nu se schimbasera de-a binelea sau ma aventuram sa arunc cu bulgari de zapada in ei inainte de antrenament-lucru stric interzis de antrenor

¤cand am luat BAC-ul si am terminat liceul???hmmm daca decizia de a alege facultatea se ia in 2 zile inainte de a da documentele la universitate atunci eram matur..dar nu e asa..:)

¤cand am intrat in AIESEC...ba nu "it was my last chilhood playground"

¤cand mi s-a zis ca am diabet?? de fapt am primit stirea cu destula tarie dar..aveam o speranta copilareasca ca totul se va schimba spre bine, ca in poveste, sau ma voi trezi din cosmarul ala care ma chinuie si totul va fi OK, va fi cum a fost..

¤cand pentru prima data nu m-am incaierat intr-o bataie desi eram provocat, alegand CA UN OM MATUR sa ignor timpitul pusti care pe care il bantuiau 2 beri si dorinta de a face pipi...de fapt fusese o decizie de matur..deci..DEJA ERAM MATUR

pai cand s-a intimplat??

_____________________________________________________

o viata destoinica, la fel ca si o poveste buna, nu se masoara in lungimea ei, ci in numarul fapatelor savirsite

Q3 in Balti or it is raining in the north of Moldova

Balti meet me with a grey, hash Autumn rain... a lil bit later with my shoes all wet i got the secont surprise: public transport is more expensive from now on in Balti. Despite this shitty situation my mood was still great! Maybe because i was very pleased with the fact that i bought a hoodie and now it is protecting me from the rain, maybe it's the feeling that this city hides something that was created by my direct contribution anyways i was marching through the puddles to the university. When i arrived i had to wait for a couple o minutes for Ina: the LCP AIESEC Balti, she's a nice person...40 minutes of intensive coaching and we are heading to a pizza for a less formal chat and a bit of motivation for her. Well it's almost 4PM i have to take my bus to Chisinau, next week is the TTR and after that the second recruitment in Balti hope it will be OK

Something right to do

did you ever have the feeling that you've done something right?
i had it today
i've created a new team
i think one of the best in @Md so far, we'll see but i have only positive expectations from them:)

Pe vreme de ploaie

azi am vazut pentru prima data cum se pune asfalt pe ploaie...arata ciudat, si nu este nici o diferenta dintre asfaltul nou si cel vechi, culorile sunt ude, granitele sterse,trecutul si prezentul se dizolva

imaginea m-a impins la gindul ca pina la sfirsitul vacantei au mai ramas 2 zile si incepe facultatea, ultimul an..dupa care....ce urmeaza dupa ultimul an de facultate?

adio?

adio viata de student

adio AIESEC

adio nopti petrecute pe acoperis in cautarea autoidentificarii si a unui cadru frumos pentru camera foto

sa fac un master, sau sa ma angajez?sau sa plec, sa incerc o experienta intr-o alta tara?

vine toamna, ploile sunt din ce in ce mai dese, canicula nebuna a verii nu se mai intoarce, orasul se umple de tineret, care venit din State care de la tara, toti vin sa invete, sa munceasca si orasul devine mai greoi, mai plin de probleme, cu mai putin bronz si haine usuratice

orasul isi umple transportul, incepe sa se trezeasca cu 2 ore mai devreme in zilele lucratoare, isi cumpara umbrele

vine toamna...

a mai trecut o vara

TtT-before and after...

Before

I remember myself a year ago: a fresh trainer just from the TtT, i was feeling like the whole world spins around me, the feeling was great!!!I even was thinking that all my goals for this year were attained, a great feeling:-).I've meet a lot of new, interesting and a my girlfriend likes to say, colored people.In the same time i was wondering if someday it would be possible offer someone the same gift as it was offered for me?And so a dream appeared

During...

My main goal was to become a VPPD. I've missed this opportunity just because couldn't come to the elections.So i became a Trainers Team Coordinator.My dream was still there, but now it gained new features:the opportunity to promote my country for the whole world(well at least for 5 other countries) and so a DREAM became a GOAL.

I've contacted Irina the NTTC of Romania, and she liked the idea and offered me her support. And so the GOAL became a process..

After

I've passed the flame.And so I'm a conference manager, a TtT conference manger, an international conference manager, first Moldavian international conference.I feel like the whole world spins around me and i wonder if it is possible that this TtT would become an each year event.Maybe a new dream?

Thank YOU...

Irina for letting me be the happiest Conference Manager in the world

Oana for not going to the functional meeting in order to be at this TtT, and for being there for all of us
Inga for her strong desire to give everything she has for this conference
Tanea for her help and support as a president and faci

Artiom for being the person that i can trust 100%

Iulea for the ability to do all the important things without focusing all the attention on herself

Olga for being always enthusiastic about everything she does

My home group for being the best home group ever!

The delegates for the desire to learn and for your crazy-shiny-smart behaviour.Thank you for being active learners.

tips for a good liar

Lies... an easy way to be always better than you are, here are some tips and tricks for better lying:

1.make sure your lies are trust full for you first of all you must believe what you say

2.don't be double faced with people you know for a long period of time, later or sooner they will lose the trust in you

3.remember that strong feelings as love, jealousy, envy, hate are the hardest to hide

4.control your body, your mimics, your gestures always betray you there are people that can read them

5.never give big lies to people you really care about, they know you better than you think
6.when you lie be confident, don't look up at the ceiling or analyse your footwear, make them trust you

7.always remember your lies, it's much more important than keeping in mind the truth you said, as lies are much more likely to kick you in future

8.don't lie, easy ways are not always the best

ce am invatat vara asta...

am invatat ca pot sa petrec 3 luni practic fara mai mult de jumatate din prieteni si sa nu mor

am invatat sa fac supa si asta este bine desi banal

am invatat ca fac parte din sistem atita timp cat imi trebuie

am invatat ca oposul sistemului este haosul

am invatat sa pretuiesc serile calde de vara

si am invatat ca fara mare ma sting si innebunesc

am invatat ca AIESEC-ul este o platforma pentru a te DEZVOLTA

am aflat ca viata este plina de up's and down's insa trebuie sa fii mereu de parca esti pe val altfel valul te inneaca

si mai este ceva...curind am sa invats sa transmit si la altii ceea ce am invatat