toţi se vând cu uşurinţă. dau orice pentru a avea dragoste şi atenţie. şi asta devine bizar şi greţos
statusuri disperate pe orice reţea posibilă-asta e doar începutul
cât mai scurtă fusta şi mai mare decolteul cu atât e mai tristă fata din spatele pozei
cu cât mai mulţi bani sunt lăsaţi pe bar, cu atât mai rece e patul la care te duci acasă
oamenii se tem de singurătate mai mult decât se tem de moarte posibil
de asta încearcă să fie ca icoanele care şi le crează
cineva ca Ronaldo, cineva ca Jolie
ne scapă că nu pot fi 2 oameni la fel de iubiţi în lume
fiind copie a copieie a copieie nu eşti decât...o foaie, nimeni nu iubeşte foile
şi disperarea. da. pe toţi îi disperă perspectiva singurătăţii
numai că nimic nu atrage mai multă singurătate decât disperarea. aşa un cerc vicios iese.
eu am învăţat de la un om foarte important că nu poţi permite cuiva să fie respnsabil de fericirea ta
..ei poate doar 2-3 oameni foarte apropiaţi, doar lor poate le poţi perminte, eu permit, dar asta e la risc
dacă vrei să fii fericit şi iubit. începe cu tine
P.S. da aşa fignea emotivă de Paşte a ieşit
şi cântec despre preţul pe care îl avem fiecare: