măliguţa

mulţi experţi îţi vor spune: în orice nu ai face, de la vânzări până la creşterea copiilor pasiunea este extrem de importantă
noi suntem tot o măliguţă la partea de pasiune
arătaţi-mi un politician care în dezbateri vorbeşte cu pasiune?
câţi vânzători pasionaţi de activitatea lor aţi văzut?
la noi cu părere de rău chiar şi naţionala de fotbal aleargă pe teren fără pasiune

aşa ne-am deprins din moşi strămoşi cu 2 elemente vitale în viaţă: "las că a trece" şi nici într-un caz orice nu ar fi nu fii mulţumit, pentru că dacă a trece a veni ceva mai bun şi mergem înainte pentru că înaite era mai bine

Jobs, Zuck sau Gates au obţinut ceea ce au nu pentru că îs super deştepţi ci pentru că erau pasionaţi de ceea ce făceau, deşi cădeau se ridicau şi iau fugeau spre idee ca bezmeticii, apărând-o şi dezvoltând-o cu pasiune enormă. la dânşii nu a fost "las că a trece"

toţi se întreabă: de ce trăim rău în Moldova? deatâtacî nu-i pasiune. noi şi sex facem pentru bifuliţă☑, fără pasiune

despre setereotipuri

Dacă ești intelectual indespensabil bei și înjuri, dacă om a sportului-curvar, vânzător(sales-man) neapărat trebuie să fii un complexat, politician-un minciunos

Stereotipuri care teoretic se opun cu statutul tău, dar vai! nu poți fugi de ele mai mult - nu poți pentru că într-un final nu vrei

Și istorii de astea pot fi tone. Dacă ești student-neapărat să ai restanțe. Dacă jurnalist-de vânzare, dacă blogger-stalcktivist, exemple curg gârlă, toate contrazic ceea ce ești pentru ceea ce reprezinți.

Eu știu una-cât am fost student nu am avut nici o restanță, cât am fost prin ONG-uri nu am pus un ban în buzunar. Stereotipurile pot fi contrazise de fiecare câte puțin

iaca un studiu interesant

sfaturi pentru gospodină

eu aici m-am gândit că am multe viitoare gospodine prin prieteni și am hotărât să împărtășesc câteva gânduri și observații pe care le-am avut în scurta durată de 26 de ani. mă cred încă copil, așa că nu judecați dur:

1. vrei ca oaspeții să aprecieze mai mult mâncarea ta? să le pară mai gustoasă? ține-i flămânzi cât mai mult timp posibil: 2-3-4 ore. perumă orice ou ars va fi delicios
2. vrei să ai mai multă mâncare? fă-o în două cu apa...mai multă apă - mai mult volum!
3. bărbatul flămând nu vrea sex. nu ai chef azi - nu-l hrăni. și invers...


și la sfârșit pentru bărbați un mic sfat:
berea te face să vrei pipi, vinul să vrei comunicare, coniacul te încălzește, iar vodka te adoarme
de ce lumea bea wisky eu nu înțeleg, el are gust oribil și nici măcar nu îmbată normal

restricţii neobligatorii

Oamenii, oamenii au forța voinței - o treabă foarte curioasă dacă stai să te gândești. Voința te face chipurile să nu vrei ceea ce vrei cu adevărat

Nu am înțeles niciodată chestia asta: nu beau cafea/vin/apă chioară, chiar dacă tare-tare vreu denumaipot, dar nu o beau, pentru că așă am decis.

"Sănătatea" nu-mi interzice, dar eu HOMO SAPIENS îmi închid singurel mie micile plăceri. Apoi îmi zic: sexul zilinic cu soția/iubita/amanta/vecina de la etajul 4 e prea mult, trebuie să mă limitez, borșul e prea...roșu și carnea e dobândită prin metode prea crude, nu se poate așa.

într-o dimineață ajung să beau apă cu nafură, doar că nu mă crede nimeni sfânt, mai degrabă nebun

Damon sau Affleck

doi prieteni, debutul lor s-a soldat cu un Oscar pentru scenariul scris de ambii
doar că ulterior unul este mai iubit iar celălalt mai puţin

vreau să fac un mic experiment
votăm!

Damon sau Affleck

imaginează-ți!

imaginează-ți că ai cunoscut tineri care știu soluții la problemele cu care se confruntă Moldova
imaginează-ți că acești tineri chiar au viitor
imaginează-ți că tot ce trebuie tu să faci este să le deschizi calea


și nu prea ești sigur/ă că poți să o faci
am în vedere: le transmiți toată cunoștința și abilitatea care o ai, dar nu posezi suficientă putere pentru a te asigura că ei vor avea oportunitatea, măcar odată în viață, să influențeze viitorul țării în care trăiești

dar tu i-ai cunoscut
tu știi că ei pot să o facă mai bună
și nu îi poți ajuta

ce ai face?

iad

plouă
continuu

mergeam deja a 5-a zi spre casă prin ploaie, la umbrelă renunţasem pur şi simplu pentru că atunci când ea mereu e udă oricum nu mai ajută, tot la ce visam era o pereche de încălţăminte uscată, dar de unde? nici în cel mai scump butic din MallDova nu mai era încălţăminte ne-jilavă. unica scăpare era să ajungi seara în duşul fierbinte
partea tristă era că după asta nimereai în patul tot umed şi rece

curent electric în oraş era doar 2 ore pe zi şi atunci se întrerupea fiecare 5-7 minute din cauza scurtcircuitelor cauzate de ploi şi ceaţă. mă săturasem deja de pâine umedă, fulgi de porumb ne-crocanţi şi pământul veşnic moale

se zicea că la sud, în regiunea Cahulului timp de 9 minute s-a văzut soarele...eu nu mai speram

şofer periculos pe drumurile Moldovei

undeva între Bălţi şi Briceni

ultimul despre Soci

iaca reportajul:

frumos a fost
eh

peste 1000km/oră

Red Bull Stratos Freefall from FeDoT Puhlov on Vimeo.

oare ce au zis copii lui?
îi are?

ca ultima dată

orice nu ai face trebuie să o faci ca ultima dată
fie că faci sex
fie că citești

ca ultima dată înseamnă: să faci tot ce ai învățat până acum + să fii gata mereu să încerci ceva nou
și atunci
poate
vei deveni cel mai bun


mai ales că 21.XII.2012 e aproape

0-0

toți acei care vă bucurați de acest 0-0, de ce vă bucurați?
cu același succes putea fi 0-5 așa cum a fost cu Anglia!
nimic gândire, nimic direcție, de parcă e o gloată de bloggeri care joacă pe pietonală

cu un pic de gândire și tactică putea fi 2-0
atunci era să mă bucur
țineți minte? am putut bate Ungaria cu 3-0
am putut bate Belarusul cu 2-1

țineți minte?

practica bate...?

oamenii zic: este bine când un om are experiență mai multă, este bine când devii expert în domeniu și toți vor să aibă de a face cu experții. toți. cu experții. de parcă am avea puțini mulți experți adevărați în țară

eu cred, uneori să fii pe aceiași poziție ani în șir e rău
a fost demostrat că după 3 ani începi să te plicitsești de ceea ce faci. nu mai este suficient de provocator. nu mai este suficient de interesant și dacă nu apar responsabilități și proiecte noi începi să te lenevești, așa cum se lenevește un copil care face ceva ce nu îi place. pentru că dacă faci ceva ce nu îți place nu mai vrei să performezi, nu mai vrei să demostrezi nimic ci pur și simplu îți dorești să fii lăsat în voia ta

și apoi, încearcă să înveți ceva nou un expert, care lucrează pe aceiași poziție în domeniul bancar de 10 ani. apoi propune-i același "ceva nou" oricărui nou angajat care lucrează nu mai mult de 1 an.

în fine, practică este bine, dar atunci când cu timpul se tunchește abilitatea de a tăia din egou și a acumula cunoștințe noi, acel expert devine ca și un conspect în era în care toți studenții deja sunt gata să folosească iPad

altfel zis: toporul trebuie ascuțit din când în când. sau va fi aruncat

fost-am la vânzări

atunci când compania Evenda a venit la mine cu oferta:

"da' tu nu vrei să vii gratuit la un seminar, pe vânzări, dus de un trainer foarte bun din Rusia, care în mod normal te-ar costa 100 de euro?"

cineva citește acest spam?

o poză realizată azi seara în blog
lângă(sub)cutiile poștale, nu deschisesem cutia mea dea 3 zile și acolo erau vreo 7 itemi de spam
nici în e-mail nu am atâta după ce am pus câteva filtre
și după cum puteți vedea nimeni nu citește

cine e vinovat de atâta irosire iresponsabilă a resurselor?

bibliotecari bloggeri

am dat recent peste blogul Echipei Haşdeu - o iniţiativă care mi-a părut interesantă cel puţin din perspectiva faptului că oamenii responsabili pentru cărţi au înţeles importanţa ecranului şi interacţiunii 2.0. un blog foarte prietenos 2.0 dealtfel, după cum puteţi vedea în imaginea de mai sus

un citat de acolo:

Se vehiculează de mult timp ideea despre colapsul bibliotecilor (nu numai publice, da și universitare, școlare etc). Cititorii s-au rărit prin biblioteci.  Se vede cu ochiul liber dar se simte și în societate acest abandon al lecturii.  Primul semn al abandonului lecturii este vocabularul omului.  Oamenii în etate se folosesc de un număr de cuvinte  redus, încâlcit cu rusisme iar neologismele  nu le întâlnim nici în mass-media.  Această problemă devine una de interes național, atâta timp cât conducerea unui stat se preocupă de limbă, întâiul element constitutiv al unui popor.  Dar aceasta ar fi subiectul altei abordări. Să ne întoarcem la cititorii bibliotecii.

mult adevăr. mult
şi atunci? dacă nu mergem noi la bibliotecă vine biblioteca la noi
cu articole, cu informări despre cărţi noi şi chiar cu video în postări(cam lungi ce e drept dar e pas înainte)care îţi oferă informaţie utilă dacă nu şi interesantă încă.

mi-a plăcut categoria Lecturi pentru manageri cu scurte extrase din cărţi sau recenzii la acestea

cu părere de rău nu toate rubricile încă sunt funcţionabile sau nu toate linkurile încă au legătura externă la care ar trebui să ducă, deşi blogul există de ceva timp. cu aceiaşi părere de rău pot să constat(după numărul de reacţii)că acest blog încă nu este foarte popular. deşi nu dispun de datele statistice despre vizitatorii acestuia, sunt sigur că nu depăşeşte numărul mediu de vizitatori a oricăurui blog activ din .md - ceea ce e prea puţin

bun blog. bună iniţiativă. relevantă, dar încă insuficient de interesantă pentru cititori
poate pentru că e cam comercială pe alocuri? sau prea sofisticată?

oho!

iaca ce mie îmi place: ministrul educaţiei face spot pe care-l anină pe zutiub şi se adresează la profesori
ca Obama :) frrrumos

la mulţi ani dragi porfesori :)

Doamnelor și Domnilor - Podul

țineți minte am scris aici despre pod
din avion Eugen a făcut o poză, când aterizam în Moldova
eu l-am bătut la cap să-mi dea poza și iat-o

P.S.: i loved it

să fiu sincer am acceptat oferta de a pleca în Soci numai de dragul provocării și a șansei de a vedea un oraș nou

Soci desigur e fantastic: un oraș care se întinde dea lungul țărmului mării la peste 100km lungime, cu șoferi de maxi-taxi care roagă oamenii să aștepte următorul autobuz pentru a nu supraîncărca mijlocul de transport, cu șoferi de taxi care rup din tine sume enorme dacă nu ești din capul locului, cu un pic peste 300mii de localnici, fericiți care am impresia sunt molipsiți de virusul politeții la fel ca oamenii din Sibiu

Soci este un oraș în creștere, jumătate din el este șantier, dar asta nu deranjează deloc, oricum te simți întro mekă al soarelui, mării și munților. munți care intră în mare este o priveliște fantastică, trebuie să vă zic

dar am descoperit în această călătorie ceva la ce nu mă gândeam. gândul inițial era: ok merg cu 5 ciuvași pe unii îi știu mai bine, pe alții mai rău, dar nu îmi setez mari așteptări față de ei. la vârsta asta mare apropiere emoțională oricum nu iese. pentru ca spre sfârșit de 2,5 zile să ne simțim din jumătate de glumă sau din priviri și să fim oarecum o adevărată echipă, fără fraze mărețe rostite, fără declarații emoționale, dar mai mereu cu zâmbetul pe buze și siguranța că dacă va fi de tot de tot rău - cineva neapărat te va ajuta

fost fain. mulțumesc băieți, iar pentru că am fost хор мальчиков заичиков am o dedicație pentru voi:

rafting montan

ideea raftingului ne-a venit, dealtfel, la fel ca și majortiatea altor idei: din lipsă de un plan inițial ne-am apucat de ceea ce era mai interesant. inițial plecați ca să inspectăm viitorul orășel olimpic ne-am trezit cu o ofertă de la un localnic: rafting cu uazicul pe muntele vecin celui pe care se află șantierul

zis-plătit-făcut

călătoria asta cred a fost cel mai impresionant moment al deplasării în Soci, la început puțin speriați(Eugen, Victor, Iulian și Andrei Cibotaru cu Alexandru Fulea de la Prime)am amețit la început de la viteză, apoi de la aer super curat și pe bune îmbătător iar apoi de înălțime. nu cred că aș fi în stare să redau în scris emoțiile care le-am trăit la 2000m altitudine, stând pe margini de prăpastii de vreo 900 metri adâncime

sumele pe care le cer locuitorii  sunt impresionante: am dat câte 20 euro(și asta după negocieri)de persoană pentru o excursie prin locuri deschise tuturor, un pic de poveste și bezină. taxi-urile îs cel puțin triplu cât în Chișinău. am mers și cu ruta 105, doar că 70km și am dat pe asta 40 lei(100 ruble adica)
masa pe care am luat-o într-un peco de la margine de drum ne-a costat 15 euro, și asta a fost o masă simplă,  nici prea gustoasă nici prea pompoasă(dar importantă pentru că nu mâncasem nimic de dimineața). în esență sume care le cred acceptabile dacă luăm în considerație faptul că în 2 ani totul va urca și mai mult în preț, dat fiind evenimentul ce se apropie

și desigur: am fost la Soci pentru că Air Moldova ne-a dus și ne-a adus. tare-mi place să zbor cu avionul

Viitorul Sat Olimpic - Красная Полянa

ții minte când eram mici ne jucam în nisip în fața blocului și ne părea că facem castele întregi? eu mereu aveam o parcare supraetajată pentru că strânsesm mai multe mașinuțe și ca orice oligarh îmi plăcea să le scot pe toate la plimbare

Soci povestit celor mari

acum e noapte, pot să vă zic ceea ce mamei nu îi zic
Soci este un oraș rusesc, din plin. se construiește mult, pentru că asta e interes național, se va construi și mai mult
au fost mutate peste 1000 familii, au fost mutate în în case mai noi, mai bune, din ei vreo 95% binevol iar restul - în interes național. nenea proprietar al hotelului este un fost "силовик" el a cumpărat pământul pe care acum e hotelul de 10 de ori mai ieftin decât costă pământul acum

Soci, Soci este un oraș frumos, subtropical, când mie mi se zicea că mergem în subtropice râdeam, pentru că ultimele în care am fost era San Paulo, deci aici e aproape la fel, doar că-s multe mașine Волга multe forțe de ordine și mult soare pentru luna octombrie

curve femei ușoare? nu am văzut, deși se zice că sunt, dar noi nici că am căutat nici că am vrut. mâncare? acasă e mai bună, și nu e stilul meu să pun poze cu mâncare, avem pentru asta alți 2 experți. să schimbi bani? la bancă, cu pașaportul ca în majoritatea țărilor europene
transport public: morșutșe, ca în Chișinău, fix

orășelul Olimpic încă nu l-am vizitat. poate-poate pe 2. o să încercăm

apropo, am fost pe 1 octombrie și pe la munte și pe la mare totul într-o zi, pozele le pun aici, pozele le pot vedea toți, între timp apus:

am fost la mare!

mama, mama! știi m-am scăldat în mare, în octombrie, știi, niciodată nu am crezut că în octombrie marea poate fi mai caldă decât în august când am fost

știi aici, în plină construcție este totul uite: aici sunt macarale de construcție la fiecare pas, așa cum în Chișinău sunt banere de promovare, așa că mă simt un pic ca acasă încă am observat că moldovenii fotografiază divers, uite, aici 2 bloggeri parcă respectuoși fotografiază același obiect turistic, dar cred ceea ce ei au fotografiat nu va apărea niciodată pe web

încă mi-a plăcut acest baner:

foarte mult mi-a plăcut, mi-a adus aminte de Hai Moldova, curând deschidem aplicările pentru viitoarea echipă

mama, dacă vrei să vezi încă poze uite aici, albumul l-amfăcut public pe facebook ca să poți vedea și tu și toți care nu au facebook, am plecat apropo la Soci datorită Air Moldova

Soci: am ajuns

dragă mamă și tată, drumul nocturn s-a dovedit a fi nu atât de rău, băieții cu care am mers sunt prietenoși și deși sunt mai mari ca mine nimeni nu mă obijdueiște, cel mai greu a fost să aștepți în vamă până toți au trecut controlul pașapoartelor, dar dat fiind că am venit cu avionul Air Moldova a fost oricum mai repede decât cu marșutka care face zabostovcă

băieții acum încă dorm(adica Victor și Iulian da Eugen deam o fost cu mine pe la magazin)
acuș se trezesc toți și ne ducem să vedem marea. afară este cald, foarte-foarte cald pentru 1 octombrie
marea zic e +23

vă cuprind și vă pup

fotografiile veți putea să le urmăriți aici(fotoaparatul nu-i a meu, pentru că nu mi l-ați cumpărat l-am împrumutat de la Doina)fotografiile vor fi în negru-alb pentru că toți de aici pun poze color, dar eu vreau să le fac altfel