eu serios
pe mine mă disperă oamenii care dedică întreaga sa existenţă copiilor săi, le rugumă şi le pun în gură şi apoi se plâng de zile că aceşti neruşinaţi i-au uitat, i-au lăsat şi acum beu pe undeva în oraş cu prietenii
copii nu au nevoie de toată energia ta
e suficient să comunici cu ei, să îi înţelegi, şi să le oferi necesarul pentru existenţă
şi apoi...apoi ei singuri se vor descurca, iar dacă nu-vor cere
ca să nu crească egoişti..nu-i creşteţi
şi da, plan personal, a meu, când copii mei vor avea 18 ani îi mut din casa părintească
total de acord! tema tare actuala
RăspundețiȘtergere"m-am sacrificat pentru tine si iata ce nerusinat si ingrat ai crescut!" - cea mai trista fraza pe care poti sa o auzi vreodata. vezi parinti care "s-au ratat" fiindca s-au dedicat total copiilor, iar acestia nu au devenit ceea ce s-au asteptat ei sa fie. vezi copii sfisiati de simtul culpabilitatii.
cel mai bun parinte e cel viata caruia poate servi ca exemplu copilului sau. un creier sanatos si inventiv, o viata sociala bogata - cu asta poti da exemplu copilului tau.
o greseala comuna este sa vezi in copil unicul sens al vietii. sunt pe marginea prapastiei, am intrat in depresie, nu stiu ce sa fac cu viata mea, hai sa fac un copil si iata- asta va fi sensul vietii mele. atunci cind mizezi doar pe o singura carte, sansele de esec sunt vai, cit de mari.