de ce să îmi fie ruşine?

de ce am făcut?
de poze din copilărie în care arăt caraghios
şi ce că erai fan "Gândul Mâţei" şi te fotografiai cu Nicu Ţărnă, de ce acum ai nega-o?
şi ce dacă îmblai cu baieţii de gaşcă şi erai ras pe cap, iar acum eşti manager în costum, asta nu înseamnă că trebuie să îţi fie ruşine
sau, cum poţi să îndrăzneşti să te ruşinezi de părinţi, care poate nu se integreză în imaginea ta de moment, dar fără care nu eşti decât buriană?
e o prostie să îţi fie ruşine de ce ai făcut...

pot să trag cu obrazul dacă am uitat să felicit cu ziua de naştere un prieten, sau nu am sunat să preîntâmpin că azi voi întârzia, dar de trecut?